Uneori…
ianuarie 14, 2013 la 7:19 pm | Publicat în Uncategorized | 12 comentarii…problemele noastre de oameni mari sunt nesemnificative pe langa suferintele omuletilor…
Te rog, Doamne, da-mi si mie
Mama, tata sa ma creasca,
Sa-am si eu copilarie
Si parinti sa ma iubeasca.
Nu-nteleg ce s-a-ntamplat,
Cine-n lume m-a adus,
Sa cresc in orfelinat,
Mama, tata und’ s-au dus?
Cheama-i Doamne si le spune
Ca-i astept si ca mi-e dor,
La culcare cand ma pune
Mie n-are cine-mi spune:
Noapte buna, somn usor!
Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.