Imagini…
decembrie 10, 2013 la 7:34 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 20 comentarii…în care mi-am îmbrăcat blogul, până acum.
Uneori mi se pare cam împopoţonat, dar tot îmi place. 🙂
Observ că florile sunt cele care îmi îmbracă cel mai des blogul. Poate unora li se pare deranjant să vadă schimbări atât de dese ale imaginii blogului, dar aşa încerc să atrag atenţia fie asupra unui articol, fie să vă spun că suntem într-un anotimp. Nu că n-aţi şti şi voi, dar asta este! 🙂
                              |
20 comentarii »
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Lasă un comentariu
Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.
9 
Vulpița-și schimbă „părul” dar felul de-a scrie, ba ! 😛
ApreciazăApreciază
Comment by Dan— decembrie 10, 2013 #
Da, mi-l cam schimb, ai ghicit, dar felul meu de-a scrie tot repezit şi pe…grabă rămâne.
Dar ar fi bine să-mi las încremenită şi imaginea? 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Există două teorii care, cum altfel ?, se bat cap în cap. Una se numește „orizontul de așteptare” al cititorului și spune că e bine ca într-o publicație rubricile fixe (gen horoscop, meteo, fata de la pagina 5 :lol:, articolele de politică externă, cele de sport, etc, să păstreze același loc tocmai fiindcă cel care citește respectiva publicație caută un confort al lecturii. Cealaltă teorie normal că e opusă și spune că e ok să aduci periodic schimbări tocmai pentru a evita rutina, monotonia și, deci, o eventuală plictiseală. Acum, fiecare face cum crede de cuviință. Eu unul, spre exemplu, sunt un pic mai conservator și prefer ca atunci când cineva îmi „deschide” blogul să întâlnească o „imagine cu care este deja familiarizat. Dar cine-s eu să am mereu dreptate ?
ApreciazăApreciază
Comment by Dan— decembrie 10, 2013 #
Păi la tine e uşor. Când intru pe blogul tău, nu surprinzi prin imagine ci prin ceea ce scrii. E un loc familiar, în care te întorci cu drag, la un pahar de…vorbe.
La mine e mai complicat, nu pot să surprind prin scriere, aşa că încerc să fac lumea să se simtă de parcă ar intra prima dată aici. 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Foxy, dacă tu crezi că eu intru pe blogul tău ca să văd cum ai mai văruit pereții blogului, apăi te înșeli, drăguță. Intru să văd ce-ai scris și-apoi, eventual, dacă „ești acasă” să discutăm pe marginea subiectului. Dacă nu ar fi fost postarea de acum nici nu aș fi știut că ai schimbat de-atâtea ori fundalul. Observ însă atunci când schimbi avatarul fiindcă stau câteva clipe să mă întreb dacă „vorbesc” cu aceeași persoană.
ApreciazăApreciază
Comment by Dan— decembrie 10, 2013 #
Daaa, de avatar uitasem…:) 🙂 Si pe asta il schimb des. Uneori ma intreb daca o fac să nu se plictiseasca altii sau pentru că mă plictisisem eu de el. 🙂
De obicei, seara sunt ,,acasă,,. Ziua mai umblu si eu ca tot omul, cu treburi si mintea îmi umblă si ea, gândind ce să mai scriu, dar în faţa ,,foii,, albe îmi trece repede entuziasmul, mai ales să scriu mult, gândind că nici mie nu-mi ajunge timpul să scriu, nici altora să citească . 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Chiar ti-e dor de soare ! Si eu m-as muta pe o insulita la tropice . 😀
ApreciazăApreciază
Comment by La Petite Fille de la Mer-july— decembrie 10, 2013 #
Oho, July, de-ai şti ce dor mi-e! Iarna parcă-mi îngheaţă şi sufletul. 😦
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Astazi, la mare, a fost prima zi de ger, uitasem cum este, dar cat mai este pana la 1 mai ? putin de tot .
ApreciazăApreciază
Comment by La Petite Fille de la Mer-july— decembrie 10, 2013 #
Doar jumate de an, cred…:( Imediat e vară! 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
cele mai apropiate sunt las Canarias, July… 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by Mélanie— decembrie 10, 2013 #
Hmmm, Las Canarias ….exotic si in acelasi timp imi aduce aminte de romanul Gran Canaria de A.J. Cronin . Cine stie, intr-o zi, poate….. 😀
ApreciazăApreciază
Comment by La Petite Fille de la Mer-july— decembrie 10, 2013 #
Din partea mea esti libera sa-ti schimbi ” zugraveala ” si avatarul de cate ori ai chef 🙂 Insa recunosc, uneori incerc sa-ti intuiesc starea interioara din aceste schimbari 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by lotusull— decembrie 10, 2013 #
M-ai prins lotusell, uneori zugrăveala sau avatarul vorbeste si despre ceea ce simt în momentul respectiv. 😉
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Macii apar cel mai des.:)
ApreciazăApreciază
Comment by 13angi— decembrie 10, 2013 #
Asa este, stii tu ce stii, angi. 😉
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 10, 2013 #
Nu mă lasă deloc rece noile tale imagini, chiar dacă seamănă cu cele de afară, dar mă încălzesc rândurile tale, precum și dialogurile spirituale pe care le provoci. Plus un ceai fierbinte! 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by racoltapetru6— decembrie 11, 2013 #
Multumesc Petru pentru aprecierile mult prea generoase. 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 11, 2013 #
Cand am gasit pagina ta era plina de cirese. Ce mare diferenta? 😆
ApreciazăApreciază
Comment by succesulpe— decembrie 13, 2013 #
Chiar aşa! Nu e nici o diferenţă, acum e doar plină de…fulgi de nea. 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
Comment by 9— decembrie 13, 2013 #