***231

februarie 10, 2019 la 6:05 am | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 2 comentarii

cerber e timpul,

la porțile uitării

dealer de visuri


 

Reclame

Începe…

septembrie 19, 2018 la 7:15 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 19 comentarii
Etichete:

…vânătoarea de vrăjitoare?

Va fi referendum. Pentru ce? Se spune că pentru definirea căsătoriei între un bărbat și o femeie și nu așa cum e în forma actuală căsătoria liber consimțită între soți. Doar că întrebarea este alta la referendum „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” Care este forma adoptată de Parlament? Asta nu am văzut-o. Așa că o să merg și o să spun că nu sunt de acord. Sincer, nu mi se pare că asta ar fi cea mai gravă problemă a României, mai ales că asta aduce costuri mari, care puteau folosite pentru alte cauze, dar nu voi rămâne acasă ci o să-mi spun părerea, dacă tot sunt întrebată. Nu am prieteni homosexuali, nici nu sunt adeptă a homosexualității, dar nu-mi pasă ce face fiecare acasă dacă e major. E viața lor, nu o trăiesc eu în locul lor. Până atunci voi asculta

Sau poate o să mă uit la filmul ,,Ana și regele,, cu Jodie Foster. Sau voi citi povești ale lui Hans Christian Andersen. Poate toate acestea îmi vor fi interzise mai târziu.

21 august…

august 21, 2018 la 10:24 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized, zile colorate | 8 comentarii
Etichete: , , ,

…2018.

Nu m-am așteptat ca Piața Unirii din Oradea să devină neîncăpătoare la un concert cu orchestră, cu muzică clasică și nu numai. Dar a fost lume multă și variată, tineri, bătrâni, copii, toți încântați de sunetul viorilor și de veselia carelor alegorice.

21 august a devenit o zi specială pentru Oradea. O zi plină de culoare și sunet!

 

20180821_155033.jpgIMG_20180821_174653_277.jpg

Ați auzit…

august 16, 2018 la 5:04 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 2 comentarii
Etichete: , ,

 

…de Orchestra celor 100 de viori? E o orchestră formată din muzicieni țigani care în 2014 a fost desemnată „Hungaricum”, fiind astfel inclusă între comorile naţionale ale Ungariei. A fost înființată în 1985 la Budapesta, atunci când la înmormântarea lui Sandor Jaroka, un instrumentist şi şef de orchestră excepţional, s-au reunit comunitatea muzicienilor, care au venit cu instrumentele pentru a-şi lua rămas bun de la liderul lor spiritual.

De ce vă povestesc de ei? Pentru că în 21 august 2018 vor cânta în Piața Unirii din Oradea, intrarea fiind liberă. Cu ce ocazie? E din nou carnaval la Oradea. 🙂

 

 

 

Evenimentele…

august 12, 2018 la 5:17 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 4 comentarii
Etichete: , , ,

…din ultimele zile, m-au făcut să mă gândesc la prietenii mei plecați prin alte colțuri ale lumii. Fiecare a plecat cu gândul că-i va fi mai bine departe de țară. Fiecare și-a făcut un rost acolo unde e, dar rădăcinile lor sunt aici.

Când s-a măritat una dintre prietenele mele din copilărie și a plecat la Atena, am întrebat-o ce-și dorește ca dar de nuntă din partea mea. Mi-a răspuns că are tot ce-și dorește, dar i-e dor de satul în care și-a petrecut vacanțele de vară. ,,Mi-e dor și de mirosul de balegă, a ciurdei de vaci când se întorcea seara de la pășune.,, Așa că am filmat o zi întreaga, de dimineața când plecau vacile la păscut, cu ciurdarul care sufla în corn pentru a anunța sătenii că e timpul să-și lase vacile afară, apoi râul unde ne petreceam după amiezele mâncând porumb fript în jar, vecinii care i-au transmis fiecare câte un gând bun, satul de la un capăt la altul, seara cu cerul plin de stele și cântecul greierilor. Când îi e dor privește acele imagini, devenite amintiri.

Un alt prieten fugit pe vremea lui Ceaușescu și venit apoi după revoluție acasă, mi-a spus că dacă s-ar închide granițele să nu se mai poată întoarce acum acasă, ar fugi acum, invers, pentru că dorul de casă nu-i dă pace și nu pentru că ar duce-o rău acolo unde e.

Mă gândesc ce i-a făcut pe mulți dintre ei să se implice în problemele politice ale noastre?  O duc bine acolo unde sunt, au tot ceea ce și-au dorit și totuși sunt nefericiți. Își trimit o parte din banii câștigați în țară pentru a construi locuințe în care speră să se întoarcă atunci când vor fi pensionari iar acum li se pare că tot sacrificiul lor  a fost în zadar. Copii lăsați acasă, părinții bolnavi și bătrâni…

Una dintre colegele mele de muncă, pleacă peste câteva zile în Germania. Și-a găsit un loc de muncă acolo și speră ca peste zece ani când va ieși în pensie să se poată întoarce și să-și trăiască bătrânețile liniștită cu banii pe care-i va primi ca pensie de acolo pentru 10 ani, nu pentru cei 30 de ani munciți aici în țară. Și ne plângem că nu mai e forță de muncă în țară!

Zilele trecute vorbeam cu nepoțelul meu de clasa a VII a. Zicea că va pleca să studieze în străinătate când va fi mare și nu crede că se va întoarce. Sunt vorbele unui copil, o să spuneți, zice și el ce aude, cu toate că sunt convinsă că nu a auzit acest lucru de la părinții lui, dar a fost în străinătate și a văzut diferențele. Și atunci îmi pun întrebarea, pentru ce atâta încrâncenare la clasa politică să guverneze într-o țară care devine pe zi ce trece tot mai depopulaltă? Gluma aceea cu ultimul care pleacă din țară să stingă lumina se transformă pe zi ce trece în realitate!

 

Jurnal…

august 5, 2018 la 12:26 pm | Publicat în de-ale noastre, jurnal aiurit, Uncategorized | 2 comentarii
Etichete: ,

…aiurit, 50.

În casă miroase a vinete coapte. Mereu asociez acest miros cu toamna. Nici nu-mi dau seama cum a trecut vara și deja suntem în pragul toamnei.  Nu pot să spun că sunt foarte încântată de această schimbare, dar asta nu depinde de mine,cum altfel multe altele nu depind de ceea ce-mi doresc.

Zilele astea am avut multă agitație pe acasă. Am avut casa mereu plină și timpul a trecut rapid dar într-un mod plăcut cu oameni dragi în jurul meu. Am bătut orașul la pas și mi-am luat rolul de ghid în serios, purtându-mi musafirii în locuri care merită să fie vizitate. Și Oradea are din fericire o mulțime de asemenea locuri. Așa că o să vă las și vouă un pic de aer de vacanță… din orașul care se transformă încetul cu încetul într-un loc care musai să-l vezi măcar o dată. Pozele sunt o părticică mică din ceea ce e de văzut aici. De mâncat pot să vă spun că cel mai fain e la Mediterana, un restaurant pe marginea crișului, lângă sinagoga Zion. Chiar e un loc care vi-l recomand. Nu știu dacă va fi la fel și peste câțiva ani, dar acum ospătarii sunt foarte ospitalieri și atenți, merită să le fac reclamă, chiar dacă nu am nici un interes. 🙂

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Cum stați cu colegii…

iulie 1, 2018 la 1:19 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 4 comentarii
Etichete: , , ,

…de la muncă? Vă înțelegeți cu ei sau vă simțiți ca într-un război permanent?

Sunteți o echipă sau mereu vă uitați în spate pentru a nu fi…,, înjunghiați,, când vă e lumea mai dragă?

Vă ajutați sau vă puneți bețe în roate?

Aveți colegi care se consideră sau chiar sunt de neînlocuit? Cel care nu te-ar ajuta chiar  dacă își ia câteva zile libere de la job iar tu vei fi nevoit să-l înlocuieși, iar el nu dorește să-ți explice ce trebuie să faci în locul lui, pentru a demonstra cât e de indispensabil și pentru a te pune într-o lumină proastă în fața șefului, de frică să nu ajungi într-o bună zi să-l înlocuiești permanent?

Sau aveți colegi simpatici, mereu gata să-ți sară în ajutor, astfel încât sunt o adevărată binecuvântare?

Mi-am adus aminte de un banc:

  • Doi drăcușori stau la un pahar de vorbe:
  • ,,-Cum te descuri la cazanul de smoală? întreabă primul.
  • -Greu, mereu sunt nevoit să stau cu lopata deasupra condamnaților. Când se agață câte unul de marginea cazanului, ceilalți înceară să-l ajute să iasă și mereu trebuie să fiu atent să nu fugă vreunul. Dar tu?
  • – Aaa, mie nu mi-e greu. Toată ziua dorm.
  • Cum așa?
  • Păi cum se saltă câte unul pe margine, ceilalți îl prind de picioare și-l trag în jos.,,

Dă-i românului…

iunie 9, 2018 la 3:00 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 2 comentarii
Etichete: , ,

…mintea cea din urmă. De data asta mi se potrivește și mie. De ce? Uite de aia! Păi cum nu m-am gândit și eu mai repede să mă înscriu pe lista celor ce au plecat la București? Poate pentru că nu sunt membru PSD? Asta așa este, nu sunt membru în nici un partid politic. Nu sunt și nici nu voi fi pentru că nici un partid politic nu mă reprezintă. Dar de data asta puteam să profit să mă duc pe gratis la București că și așa mi-am programat mersul pe săptămâna viitoare. Nu, nu să particip la meeting ci să-mi văd copiii. Și uite cum n-am fost suficient de…deșteaptă să mă duc pe gratis, până acolo, să strig în piață ,,hoții! hoții!,, să mă răcoresc puțin, doar nu m-aș fi mințit deloc, strigând asta și apoi să mă duc liniștită la copiii mei. Dar las că poate mai face PSD-ul un așa eveniment și nu-l mai pierd, mai ales că nici ce să-mi pun în desagă până la capitală nu voi fi nevoită să-mi bat capul. 🙂

Bucurii de…

februarie 4, 2018 la 2:41 pm | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 5 comentarii
Etichete: ,

…duminică. -2

Nu sunt perfecte, dar îmi bucură privirea de fiecare dată când le văd.

Cum staţi…

ianuarie 1, 2018 la 11:51 am | Publicat în de-ale noastre, Uncategorized | 9 comentarii

…cu lista dorinţelor pentru anul acesta?

Mă gândesc că toţi am intrat în noul an cu speranţa în suflet că va fi un an mai bun decât cel care a trecut şi fiecare ne-am făcut o listă a dorinţelor, mai scurtă sau mai lungă, vorba ceea: după posibilităţi.

A mea nu e chiar atât de lungă. Îmi doresc sănătate să nu fiu o povară pe umerii nimănui. Să văd în jurul meu mai mulţi oameni fericiţi. Fericiţi pentru lucruri mărunte. Mai multe zâmbete aşa cum erau în copilăria mea. Să-mi văd copiii mulţumiţi de ceea ce au realizat. Şi cam atât!

Voi ce aşteptări aveţi?

Până când o să-mi răspundeţi, eu vă doresc un an aşa cum l-aţi visat!

La mulţi ani!

Pagina următoare »

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

MAMA ȘI BEBE (din casă și din lume)

Bărbați cuceresc lumea ....femeile o nasc

Imaginary Coffee

Sometimes we need fantasy!

potecipeape

Viata? O poteca pentru care nu-ti trebuie harta!

SeMaiÎntîmplă

Dacă nu mergeam în ziua aia la pîine, nu te-ntîlneam.

Cristiftene

“Cât despre mine, sunt un optimist."

GEORGE SORIN VENETE

#vorbește, sufletul nu te va ierta niciodată pentru tăcere#

brăilaltfel

braila vazuta prin ochii mei

gânduri însingurate

eu cu gândurile mele… şi… atât!

Poeme despre nimic

gânduri, aberații, nedreptăți

Adela Teban

Inspired by nature

Aphorism with Abhishek

The stuff that matters

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

Texte pe față

Zic ce-am de zis

muzele albe

texte și fotografii de Cristina-Monica Moldoveanu

Cronopedia

... în fuga amintirilor cronopediene...

Poeme nemuritoare

„Poezia este o artă care doare. Doare atât cât doare arta. Toată arta la un loc nu ustură însă aşa de tare ca poezia.”

Blog Anonim.

Ziua de azi e unica. Ai grija de timpul tau.

69

Cel mai bun mod de a face dragoste e sa faci sex!

Fum de Ţigară

Simte,dar taci.Scrie.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Derivată din D.

You know my name, not my story.

Dimensiunea unei zile

Cu Pietre de hotar sau fără

WHEN CULTURES COLLIDE

A PERSIAN AND ROMANIAN BLOG

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

BUCĂTĂRELI LA BORCAN

Primul blog românesc despre murături, dulcețuri și alte chestii la borcan. Probabil singurul.

gradina2016

Despre gradina in anul 2016

"Enciclopedie deschisă"

blog arădean de cultură generală

MM's Blog

The best gift you are ever going to give someone— the permission to feel safe in their own skin. To feel worthy. To feel like they are enough. — Hannah Brencher

pisicablonda

let it come natural

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

j u r n a l d e b u b u r u z ă

locul unde visele devin cuvinte

Fărâme de suflet şi de viaţă

" You'll stay with me? Until the very end... "

Evelics's Blog

Just another WordPress.com weblog

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu