Jurnal…

februarie 7, 2019 la 6:45 am | Publicat în gânduri aiurea, jurnal aiurit, Uncategorized | 6 comentarii
Etichete: ,

…aiurit, 54.

Sunt într-o continuă mișcare, mișcare browniană, ar spune fizicienii. Pendulez haotic între real și imaginar. Realul îl privesc în față iar în imaginar mă refugiez.

Între ziua de ieri și ziua de mâine, spunându-mi în clipa prezentă că și ,,mâine e o zi,, , uitând să trăiesc acum.

Între bine și rău, cu limitele stabilite de societatea în care trăiesc, uneori în defavoarea binelui meu.

Între bucurie și tristețe, alegând echilibrul care chiar de-mi spun că e de bine, uneori doare.

Între viața de zi cu zi și magie, alegând să cred că e bine să gândești cu mintea dar să simți și cu inima, chiar dacă așa mă simt venetică în propria-mi viață.

Nu mă regăsesc în nici un loc, în nici un timp, în nici o lume.

Sunt într-o continuă mișcare, mișcare browniană, ar spune fizicienii…

Reclame

Jurnal…

ianuarie 20, 2019 la 7:11 pm | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | 6 comentarii
Etichete: ,

…aiurit, 53.

Ce faci dacă ești femeie și rămâi blocată în casă? De ce vă întreb? Pentru că aseară m-a sunat fiică-mea să mă întrebe dacă nu cunosc pe cineva care deblochează uși metalice.

,,-A rămas V. blocată cu fetele și bunica în apartament, au tren în seara asta și-l pierd.,, mi-a spus ea la telefon.   Primul meu gând a fost cum că: uite în asemenea situații  e bine să cunoști un spărgător de uși. Mi-am revenit repede, și am căutat pe google un lăcătuș. Ghiciți ce! Am găsit doar doi. Am sunat-o pe V. i-am dat numerele de telefon. Unul nu răspundea deloc la telefon, era sâmbătă seara iar al doilea, deși a răspuns spunea că e plecat din oraș.   Pe cine să mai suni în asemenea situații disperate? Vecinii, prietenii, neamurile? Noroc că fetelor le-a venit ideea să sune pompierii care le-au dat un număr de telefon al unui lăcătuș care a rezolvat problema în câteva minute.,,- Norocul meu e că stau la parter și pot să sar pe geam într-o asemenea  situație,, i-am spus fii-mi. ,,- Da, ai mai intrat tu pe geam,, mi-a spus ea râzând. Dar asta e altă poveste pe care poate odată o s-o povestesc. Cât despre eroinele din povestea asta pot să spun doar că au pierdut trenul aseară, dar au fost totuși fericite c-au fost eliberate din apartament.

Jurnal…

august 5, 2018 la 12:26 pm | Publicat în de-ale noastre, jurnal aiurit, Uncategorized | 2 comentarii
Etichete: ,

…aiurit, 50.

În casă miroase a vinete coapte. Mereu asociez acest miros cu toamna. Nici nu-mi dau seama cum a trecut vara și deja suntem în pragul toamnei.  Nu pot să spun că sunt foarte încântată de această schimbare, dar asta nu depinde de mine,cum altfel multe altele nu depind de ceea ce-mi doresc.

Zilele astea am avut multă agitație pe acasă. Am avut casa mereu plină și timpul a trecut rapid dar într-un mod plăcut cu oameni dragi în jurul meu. Am bătut orașul la pas și mi-am luat rolul de ghid în serios, purtându-mi musafirii în locuri care merită să fie vizitate. Și Oradea are din fericire o mulțime de asemenea locuri. Așa că o să vă las și vouă un pic de aer de vacanță… din orașul care se transformă încetul cu încetul într-un loc care musai să-l vezi măcar o dată. Pozele sunt o părticică mică din ceea ce e de văzut aici. De mâncat pot să vă spun că cel mai fain e la Mediterana, un restaurant pe marginea crișului, lângă sinagoga Zion. Chiar e un loc care vi-l recomand. Nu știu dacă va fi la fel și peste câțiva ani, dar acum ospătarii sunt foarte ospitalieri și atenți, merită să le fac reclamă, chiar dacă nu am nici un interes. 🙂

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Jurnal…

decembrie 23, 2017 la 9:29 am | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | 12 comentarii
Etichete: ,

…aiurit. 47

Ieri m-a sunat frate-meu să mă întrebe câţi vom fi la masă  de Revelion.

– Habar n-am, răspund, tu ştii cum e la noi, poate voi rămâne singură sau poate mă trezesc cu casa plină, copiii şi prietenii lor. De ce?

– Vreau să-ţi aduc păstrăvi, mi-a răspuns el.

Discuţia asta mi-a adus aminte de bunica. Ea povestea cum odată capul familiei a fost pus de preotul satului să spună o rugăciune la nunta fiicei. Bărbatul nu ştia nici una, a privit încurcat spre nuntaşi, a tras adânc aer în piept şiiii…. a improvizat:

<< Ştii Doamne câţi suntem, ştii foarte bine şi ce vrem. Amin!<<

Cam aşa va fi şi la mine, doar Dumnezeu ştie câţi vom fi de Revelion.

Dar până atunci mai e Crăciunul, fiică-mea a ajuns deja acasă, fiul meu va ajunge în seara asta. Deci nu voi apuca să mă odihnesc prea mult, dar asta nu contează, dacă copiii vor fi acasă.

Crăciun fericit şi casa plină de râsete vă doresc şi vouă!

Jurnal…

august 31, 2017 la 12:39 pm | Publicat în gânduri aiurea, jurnal aiurit, Uncategorized | 6 comentarii
Etichete: , ,

…aiurit, 45. Simt toamna. O simt în căldura mai puțin arzătoare a soarelui. Lumina pică într-un anumit fel pe fereastra de la bucătărie. Parcă e filtrată printr-un borcan cu miere. Beau ceai de coada calului cu un strop de pelin. Când spun strop, așa e, altfel ceaiul e atât de amar încât nu mai e băubil. În ceaiul ăsta parcă simt încă fierbințeala verii, când copii fiind, așteptam cu nerăbdare după-amiezile de vară pentru a o zbughi prin capătul grădinii, la criș. Același miros are și ceaiul ăsta, de vară, de vacanță.

Ieri, o întâmplare mi-a întărit convingerea că tinerii din ziua de azi sunt frumoși. Ieșisem cu gunoiul, iar după ce am intrat în casă, am auzit bătăi în ușă. Am deschis. Doi băieți și o fată, adolescenți, m-au întrebat dacă n-am pierdut pachetul de țigări în care erau și niște bani. Nu, nu pierdusem nimic, le-am spus că văzusem doi sărmani căutând în gunoi, poate ei pierduseră banii. Au plecat, un pic descumpăniți, neștiind ce să facă cu banii. 🙂 Erau vreo 50-100 de lei după cum am băgat de seamă.

Gestul lor m-a făcut să zâmbesc. Încă nu ne-am pierdut de tot.

Jurnal…

iunie 5, 2017 la 10:21 am | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | Lasă un comentariu
Etichete:

…aiurit, cu copaci umblători, păpuşi uriaşe şi baloane de săpun. Sigur că da, multe zâmbete şi un loc minunat. Cetatea Oradea.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Jurnal…

mai 10, 2017 la 7:12 pm | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | Lasă un comentariu

…aiurit. 42

Azi la coadă la finanţe, am surprins o discuţie între funcţionara de la ghişeu şi domnul din faţa mea.  De obicei nu-mi pasă ce se discută în jurul meu, dar de data asta discuţia se purta cu volumul dat un pic mai …tare. Din câte am priceput, domnul avea de primit bani de la stat,restituirea unei taxe. Bietul om îşi cam pierduse se pare răbdarea. E de înţeles, aştepta din iunie anul trecut.

  • Vă rog să ne înţelegeţi, spunea funcţionara. Statul nu are acum bani pentru restituiri taxe.
  • Eu vă înţeleg doamnă, dar statul nu m-a înţeles când am fost obligat să plătesc taxa, nici nu m-a întrebat dacă am bani s-o plătesc.

Asta cam aşa e, statul nu e îngăduitor când eşti nevoit să plăteşti taxe, dar noi trebuie să fim, n-avem încotro.

Jurnal…

octombrie 16, 2016 la 8:44 am | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | 6 comentarii

…aiurit 41

A trecut o vreme de când n-am mai scris nimic pe aici.

Nuuu, am stat pe calculator, dar  mai mult aşa

quiz_image58016af3bfef9

Adică mai mult am citit decât am scris.

M-au cam indispus cei de la apă caldă. De o săptămână jumate mă uit la robinet şi degeaba!quiz_image58016b7d1f2f0

Apa caldă nu vrea să se arate şi pace. Îmi spun că regret că nu sunt o pasăre călătoare să emigrez spre ţările calde să nu am asemenea probleme, sau măcar să fiu atât de bogată să-mi cumpăr o insulă undeva în Maldive să  pot să stau la soare şi valurile să-mi scalde picioarele. Până atunci mă spăl la…ibric.

Deocamdată stau în cutiuţa mea, aşteptând cuminte vremuri mai bune.

quiz_image58016ab53d245

 

 

Jurnal…

august 28, 2016 la 5:17 pm | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | 14 comentarii

…aiurit, 40.DSCF5886DSCF5890DSCF5893

Doar în imagini. 🙂

Jurnal …

august 22, 2016 la 6:24 pm | Publicat în jurnal aiurit, Uncategorized | 4 comentarii

…aiurit, 39.

Orădenii s-au obişnuit ca în data de 21 august al fiecărui an să admire caravana florilor, pornită din Debrecen.

Aşa că ieri  am ajuns şi eu în Piaţa Unirii  să mă pierd în mulţimea care se poza în preajma carelor. Le-am privit curioasă , admirând măiestria şi răbdarea celor care au migălit la ,,sculptarea,, figurinelor îmbrăcate în flori şi ierburi.

Multă muncă şi imaginaţie, ce mai! M-am aşezat apoi pe o bancă într-un colţ al pieţei, să pot sta în linişte, în marea acea de vânzoleală. Aşa am crezut doar, că voi sta în linişte.

O doamnă mai în vârstă m-a întrebat dacă poate sta şi ea acolo. Am dat din cap aprobator şi m-am aşezat mai la marginea băncii pentru a-i face loc. Mă aşteptam să pot sta în linişte. Ţi-ai găsit! Doamna avea chef de vorbe! Acum înţeleg de ce românii n-au nevoie de psiholog, atâta timp cât există bănci în parcuri sau în faţa casei. Am aflat astfel fără voia mea o întreagă poveste de viaţă, cu bune cu rele, cum a divorţat după 45 de ani de căsnicie.

Dar mai bine vă las să vă bucuraţi şi voi de ultima zvâcnire a verii cu aceste care alegorice, pentru că de poveşti de viaţă triste sigur nu doriţi să le auziţi.

Pagina următoare »

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

Imaginary Coffee

Sometimes we need fantasy!

potecipeape

Viata? O poteca pentru care nu-ti trebuie harta!

SeMaiÎntîmplă

Dacă nu mergeam în ziua aia la pîine, nu te-ntîlneam.

Cristiftene

“Cât despre mine, sunt un optimist."

GEORGE SORIN VENETE

#vorbește, sufletul nu te va ierta niciodată pentru tăcere#

brăilaltfel

braila vazuta prin ochii mei

gânduri însingurate

eu cu gândurile mele… şi… atât!

Poeme despre nimic

gânduri, aberații, nedreptăți

Adela Teban

Inspired by nature

Aphorism with Abhishek

The stuff that matters

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

Texte pe față

Zic ce-am de zis

muzele albe

texte și fotografii de Cristina-Monica Moldoveanu

Cronopedia

... în fuga amintirilor cronopediene...

Poeme nemuritoare

„Poezia este o artă care doare. Doare atât cât doare arta. Toată arta la un loc nu ustură însă aşa de tare ca poezia.”

Blog Anonim.

Ziua de azi e unica. Ai grija de timpul tau.

69

Cel mai bun mod de a face dragoste e sa faci sex!

Fum de Ţigară

Simte,dar taci.Scrie.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Derivată din D.

You know my name, not my story.

Dimensiunea unei zile

Cu Pietre de hotar sau fără

WHEN CULTURES COLLIDE

A PERSIAN AND ROMANIAN BLOG

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

BUCĂTĂRELI LA BORCAN

Primul blog românesc despre murături, dulcețuri și alte chestii la borcan. Probabil singurul.

gradina2016

Despre gradina in anul 2016

"Enciclopedie deschisă"

blog arădean de cultură generală

MM's Blog

The best gift you are ever going to give someone— the permission to feel safe in their own skin. To feel worthy. To feel like they are enough. — Hannah Brencher

pisicablonda

let it come natural

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

j u r n a l d e b u b u r u z ă

locul unde visele devin cuvinte

Fărâme de suflet şi de viaţă

" You'll stay with me? Until the very end... "

Evelics's Blog

Just another WordPress.com weblog

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu