comentarii super-free

17 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. ,,M-am nascut intr-un ceas de poveste, cu zambetul pe buze si privirea indreptata spre cer incercand sa zaresc Luna. Am primit de la inceput o pereche de aripi cu care mi s-a spus ca intr-o zi am sa pot zbura. Nu am stiut atunci ce sa fac cu ele, cred ca nici nu am inteles ce rost aveau, asa ca le-am pastrat, avand grija sa le sterg duios de praf in fiecare zi si sa le managai , sperand ca intr-o zi am sa le folosesc.,, http://lunapatrata.wordpress.com/

    Apreciază

  2. 1.,,Zilele trecute am intrat intr-un magazin de pantofi pe a carui geamuri erau afisate reduceri substantiale. Mi-am zis: ia sa vad eu ce inseamna concret aceste reduceri, te pomenesti ca prind vreo pleasca
    Si cascam ochii pe acolo. La un moment dat a intrat un batran. Posibil un om al strazii sau unul ce vindea ziare sau altceva pe strada. Le-a salutat pe fete, pe vanzatoare si ele i-au raspuns la salut cu bunavointa. Batranului ii era atat de frig incat ii clantaneau dintii in gura. La propriu i se izbeau maxilarele unul de altul si tremura ingrozitor. Sa- asezat pe un scaunel, langa un calorifer in incercarea de a se incalzi macar putin.
    Scena mi-a facut atat de mult rau de nu-ti pot spune in cuvinte. Ptr ca adevarul este ca atunci cand avem ceva nu prea stim sa apreciem. Ne este multora din noi mai la indemana sa ne vaitam, sa ne plangem, sa fim nemultumiti, sa si sa.
    N-am mai putut sa ma uit la pantofi. Pregatindu-ma sa plec i-a facut un mic semn cu mana. Un salut. Si el mi-a zambit. Asa curat si senin si cu bunatate. De parca mi-ar fi citit gandurile. Un zambet din tot sufletul. Si i-am raspuns la fel. In speranta ca poate il va incalzi putin.,,

    2.Inteleg prin asta ca modul in care reactionam la o intamplare de viata e strict alegerea noastra. Si mai presus de orice, am invatat – de fapt inca invat, sa nu mai judec alegerea nimanui – oricare si oricum ar fi ea.
    Chestia este ca pana nu esti intr-o situatie, pare simplu sa arati cu degetul si sa spui : aaa, eu n-as fi facut asa, aaa, nu e bine.
    De unde sa stii cum e cel mai bine pentru cineva ? Ca presupunem ca stim – e doar un punct de vedere. Doar el, cel care traieste povestea stie / simte cum ii este mai bine. Noi restul, suntem spectatori. Asta atunci cand nu suntem prea ocupati cu spectacolul vietii noastre.

    3.Katia, tare mi-a placut cum ai scris despre dreptul de a alege in fiecare clipa intre bine si rau. Si despre faptul ca acel bine exista, apoi apare ispita raului.
    Sunt sigura ca exista o multitudine de nuante si discutia ar putea fi infinita
    Intamplator am cunoscut si cunosc in continuare, copii ce au trecut prin traume diverse, prin intamplari de viata grele, dar grele de tot incat si unui om mare ii trebuie ceva timp ca sa le ” digere “.
    Cum se formeaza liberul arbitru in cazul acestor copii ? Ar fi multe de spus. Cumva fiecare copil in sine e o lume si ce se potriveste unui, nu e valabil ptr celalalt. Solutiile nu mai sunt generale ci individuale.
    Stiu sa-ti spun ca unii dintre ei au crescut mari, frumosi si drepti. Unii dintre ei si-au descoperit valoarea, unicitatea, puterea de a razbi, de a se echilibra acolo in interior, etc.
    Nu toti. Doar unii. Dar de fiecare data imi spun ca fie si unul de reuseste sa se ridice, sa mearga inainte si asta in ciuda intampalrilor ce le-a trait, tot nu e putin lucru. Chiar asa, nu e deloc putin lucru

    http://lotusull.wordpress.com/

    Apreciază

  3. ,,plangea, pentru ca nu se putea apropia de trandafirul alb, la care si el, alaturi de privighetoare, spera. cu cat se apropia, cu atat ii ardea petalele (astia sunt trandafirii rataciti in ierbar). de aceea a ucis trandafirul alb privighetoarea, pentru ca ea iubea soarele, iar iubitul ei nu se putea apropia, fierbinte si aproape nemuritor. astfel ca, in cele din urma crezand ca haina poarta vina neapropierii soarelui, a vrut un ilic rosu si a ucis privighetoarea.,, http://stelist.com/

    Apreciază

  4. super tare blogul tau!

    Apreciază

  5. ,,In virtutea liberului arbitru, raul ar fi trebuit sa aiba o arie mult mai restransa decat o are acum. Pentru ca toti alegem ce e mai bine pentru noi, nu? Asa se face, uneori, ca binele personal este un rezultat al alegerii facute in dauna altora. Nu totdeauna, dar se intampla. Sa luam cazul detinatorilor de mari companii internationale: aleg ce e mai bine pentru ei, abuzand de drepturile altora si de nevoia de supravietuire a celor saraci. Sa luam cazul sotului mort al femeii dinpovestea de mai sus. Despre ce liber arbitru poti vorbi in cazul unui om dependent de alcool? A fost alegerea lui sa devina betivan, poate ca nici nu a trebuit sa se straduiasca prea mult, poate avea predispozitie inspre.. poate ca si tatal sau a fost la fel. Uite ca tot dezastrul nu a tinut numai de alegerea lui. Desigur putea sa mearga la dezalcoolizare. Dar de unde vointa? Se gaseste pe vreun drum vointa? Despre ce liber arbitru se poate vorbi in cazul femeii puse fata in fata cu moartea fiului? Sunt situatii date cu care a trebuit sa se confrunte. Ea a a vut de ales intre a fi o femeie destoinica sau una care isi putea lua talpasita in cautare de mai bine. Ai optiunea de a alege liber in cadrul anumitor circumstante, care circumstante sunt formate in urma altor alegeri “libere” ale inaintasilor. In circumstante identice, oameni diferiti au ales diferit, au reusit o diferenta in functie de caracterul lor. Alegi in functie de caracter. Caracter inseamna sapare, sculptare pe anumite temelii date, innascute. Caracterul se formeaza, dar in functie de foaaaaarte multi factori care nu tin de noi, nici nu sunt in puterea noastra de control. Singura alegere care e in puterea noastra e sa alegem intre bine si rau. Ai dreptul sa alegi in fiecare clipa intre bine si rau. Fiecare stim ce e binele si ce e raul: acolo, in mintea noastra, primul gand care apare e totdeauna binele, apoi apare si raul cu armura sa seducatoare incercand sa semene indoiala si deruta.,,

    2.Nu am inteles bine intrebarea ta, dar o sa-ti raspund dupa cum am inteles-o Din experienta mea stiu ca ma daruiesc acolo unde e mai mare nevoie de mine. Poate ca si femeia asta, reala sau doar personaj, era construita la fel. In viata ei, sotul era cel cu problemele si cel care crea problemele in familie, nu? De el trebuia sa se ocupe mai intai. Copiii erau mai bine poate chiar si prin faptul ca tatal era absent. Stim ce monstri pot deveni alcoolicii, nervosi si violenti, prin vecini am vazut, mare nefericire! Cateodata, absenta unui parinte e mai de dorit decat prezenta unui parinte rau. Din doua rele, trebuie ales raul mai mic. Copiii vor creste pe anumite traume, dar pe langa aceste traume copilaria are puterea de a naste lumi paralele frumoase, este instinctul de supravietuire si conservare cu care ne nastem, functioneaza auto-apararea in situatiile care ne agreseaza psihic pe termen scurt sau lung. Iti poti imagina cam in ce hal ar putea arata liberul arbitru al unui om care a suferit traume in copilarie?
    http://bookofsong.wordpress.com/

    Apreciază

  6. *
    strânse în năvod
    stele cu solzi argintii
    geme pescarul

    **
    degete albe
    spre cer ridică din nea
    hornul fierbinte
    ***
    vii şevalete
    fluturii albi culegând
    de pe flori cerul

    ***
    pe sânul rotund
    părul negru desface
    noaptea în versuri

    http://blogulluimosu.blogspot.ro/

    Apreciază

    • azi la vazui… 🙂 citit, placut… 🙂

      Apreciază

      • faine 🙂

        Apreciază

  7. …cum era pe vremea adolescenţei voastre?
    Minunat, mirific. A fost cea mai palpitanta perioada din viata si nu aveam nicio grija. Cum m-as descrie intr-un cuvant pe vremea aceea? Inconstienta )))
    Ce muzică ascultaţi, cum erau vacanţele voastre, dar şcoala?
    Depeche Mode si Madonna, MIrabela Dauer, Roxette. Vacantele uneori intabara, altadata la bunici. Scoala? Mergea si ea )) Obligatoriu
    Părinţii voştri erau înţelegători? Când aţi fumat prima oară?
    Mama era (este) intelegetoare , blanda , dulce . Am fumat….in generala cred prin a saptea sau a opta. Am incercat, nu m-am apucat de fumat pe bune
    Dar de prima dragoste vă mai aminţi?
    Da…..cauta la mine povestea cu Sorin. Nu stiu daca era prima sau a doua. Asadar….nu-mi mai amintesc ?
    Ce vă preocupa în acea perioadă cel mai mult?
    Baietii si prietenele mele
    http://hapi2233.wordpress.com/

    Apreciază

  8. verde vânt, verde furtună
    pe sub pletele de lună,
    verde vânt, verde mărgele
    pe sub coşuri de nuiele
    verde lacrimă-n fereastră
    ziua bună gazda noastră!

    cuvinte…

    Apreciază

  9. zori ploiosi
    prânz pe foc
    musafiri dragi…

    http://incaunipocrit.wordpress.com/

    Apreciază

    • Mille merci & hugs…<3

      Apreciază

      • E prea frumoasa sa nu fie evidentiata…

        Apreciază

  10. Soarele dulce
    Patrunde in camera
    Focul asteapta.
    http://13angi.blogspot.ro/

    Apreciază

  11. Imi place blogul dvs.. Haiku am si eu pe blogul meu,ceva mai in urma in timp.Va multumesc pentru vizita si pentru apreciere !

    Apreciat de 1 persoană

    • Multumesc si eu🙂 Da, stiu ca ati scris haiku si mi-ar face placere sa mai citesc si altele mai noi🙂

      Apreciază


Lasă un comentariu

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

Soluciones Colina

Inmobiliaria Bienes Raíces Proyectos e Inversiones

Bijuterii cu suflet

Strălucirea este necesară

Imaginary Coffee

Sometimes, we need fantasy!

Se mai întâmplă

De obicei râd, dar uneori nu.

Cristiftene

“Cât despre mine, sunt un optimist."

brăilaltfel

braila vazuta prin ochii mei

gânduri însingurate

eu cu gândurile mele… şi… atât!

Poeme despre nimic

gânduri, aberații, nedreptăți

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

proză scurtă și căței

Texte pe față

Zic ce-am de zis

muzele albe

texte, desene și fotografii de Cristina-Monica Moldoveanu

Cronopedia

... în fuga amintirilor cronopediene...

Blog Anonim.

Ziua de azi e unica. Ai grija de timpul tau.

Fum de Ţigară

Simte,dar taci.Scrie.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, pași în strungi şi verbe…

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Derivată din D.

You know my name, not my story.

WHEN CULTURES COLLIDE

A PERSIAN AND ROMANIAN BLOG

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

BUCĂTĂRELI LA BORCAN

Primul blog românesc despre murături, dulcețuri și alte chestii la borcan. Probabil singurul.

gradina2016

Despre gradina in anul 2016

"Enciclopedie deschisă"

blog arădean de cultură generală

MM's Blog

The best gift you are ever going to give someone— the permission to feel safe in their own skin. To feel worthy. To feel like they are enough. — Hannah Brencher

pisicablonda

let it come natural

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

j u r n a l d e b u b u r u z ă

locul unde visurile devin cuvinte

Fărâme de suflet şi de viaţă

" You'll stay with me? Until the very end... "

Evelics's Blog

Just another WordPress.com weblog

Doar un leu

Blog despre importanta fiecarui leu

mondeadrian

există zi există noapte exist şi eu pentru a le-ncurca pe toate!

9

...cu capul în nori și piciorele pe pământ.

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți